bluehipy

“… pe stancile din Bicaz sau in fata calculatorului, in amfiteatrul friguros cu murmur prevestitor de examen sau pe poteca, plina de zapada, care a uitat drumul spre cabana ...”

  Am remarcat la mine, dar s-o fi intampland si la altii, ca uneori, drumul spre o reusita, ma trece printr-un soi de criza de panica cel mai adesea cand am de facut ceva contra cronometru.
  Ma apropii increzator de clipa confruntarii , incep vitejeste si  zdrang ! la un moment-dat ma simt neputincios. Realizez ca nu voi face fata acelei solicitari in timpul impus. Ma resemnez. Si apoi din mijlocul oceanului de liniste si calm in care plutesc incep sa vad solutiile problemei si duc la bun sfarsit ceea ce am de facut.
  Nu e un scenariu norocos, e doar un graf al starilor prin care trec adesea …
  Mi se intampla pe stancile din Bicaz sau in fata calculatorului, in amfiteatrul friguros cu murmur prevestitor de examen sau pe poteca, plina de zapada, care a uitat drumul spre cabana.